Cascade-adânci de doruri cu glas tânguitor
Când crește taina lunii ori marea când răsare -
Mă-nalț fragil pe culmea iubirilor amare
Care se pierd în ceața poverilor ce dor.

Speranțele din inimi se nasc din disperare
Precum și bucuria - liman înălțător.
Un imn aprinde torțe ce ard biruitor
Când marea ne-mpresoară cu valuri cântătoare,

Dar pacea înflorește în sufletele noastre
Și cerul se deschide ca un fermoar de aer.
Noi auzim cu inimi osanele din astre

Ce vin pe căi divine, torcând al vieții caier
Cu firele-ncâlcite în vămile albastre
Prin care toți vom trece când clipele se-ncaier...