cine a țiuit?
liniște sub cloșca ușoară
mult aer între penele ei
zece ouă în paie
soarele abia răsare îl văd prin salcâmi
aburii se ridică spre tavanul siniliu
miros de cartofi noi cu unt
căldări pline cu fețe
reflectate în apă
mărarul nu foșnește razele trec prin sită
mere și prăsade pe scăunel
bărbia mea tremură
cine a țiuit din nou?
să văd cum crapă un ou
dar toate rămân rotunde întregi
să mai așteptăm până seara
să intrăm desculți în bucătăria de vară
primul pui
negru și ud
se uită la mine ca într-o fântână
i-l duc tatei
i-l pun în mâna stângă
atât de slabă găurită de seringi
partea dreaptă a corpului său nu se mișcă nu simte nimic
ultimul pui
pe care tata îl ține în mână