eram în anul acela numai noi
într-o țară în care se vindea vodcă minorilor
găseam chiștoace prin parcuri
tu le uscai cu foenul
și era așa de bine chiar dacă radioul se stricase
chiar dacă trebuia să șterg parbrizul cu mâneca de la haină

îți fredonam melodii rusești
tu te uitai pe fereastră după câini vagabonzi
care se împerecheau după copaci
poate te imaginai în pat cu foștii iubiți

stomacul îmi foșnea ca o pungă de plastic
ești un prost îmi ziceai
doar știi că nu pot să iubesc pe altcineva

dar îți dai seama
că nu puteam accepta varianta unor reminiscențe livrești
mintea mea bolnavă vedea peste tot bărbați
care te înconjurau

lipindu-se de tine
ca naufragiații de bărci pneumatice