agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-15 | |
omizi se învârt
spatele lor pe covor gol întoarce ce ai început fără să cunoști tu vrei paharul de cafea stă cu porțelanul neatins buzele tale moi, calde se rup din îmbrățișarea lor ce cauți aici nu găsești nimic printre unghiile mele și gingiile pline de carne omizile se-nvârt fără să-și găsească sfârșitul ca niște viermi striviți de pământul ce-l înghit trec norii prin pupilele răsărite îți smulgi hainele, le arunci pe stradă gunoiul crește în fața ușii iar viermii cască și mai mult gura omizile se-nvârt în vadul lor secat de pământ nimic nu-și are sfârșitul aproape nu sunt o ființă mă visez încontinuu în luciul clădirilor, bălților, ochii tăi o boală vâscoasă prinsă de toate ca într-o plasă în care cuvintele nu fac decât să lege și mai mult tu vrei să mă iubești buzele tale se rup greierii caută mai departe tulpini goale ce să vibreze sub tălpile lor strânse nu-și are începutul nu-l auzi strânse-n borcane sufletele stau murate, sărate cărți pe rafturi de carte dar tu strigi, urli plin de frig cu omizile tale moarte de corzi vocale te rupi, te strici și mori în nimic un nimic ce nu-și are sfârșit și-așa mai departe
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate