Þi-am văzut creștetul gol
răpus de soare.
Te-au ras;
a rămas doar culoare.

Norii grei anunță ploaie
poate mai iese o sămânță
dacă nu
vom căuta umbră la celălalt capăt al pământului.

S-a stins verdeața de pe tine.
A rămas foc
și nu e bine;
arde și acum câte o cioată.

..........................

Tu lăstăriș rămâi cu mine;
am să te fac să crești mai bine,
dar nu prea mare că mi-e frică
să nu te pierd...ești încă mică.