NUMARUL MEU DE AUR

I-am vazut intai ochiul rotund de cocos,singurul
Si mana cu degetele mici in forma de nume stins.
Apoi degetul mic de la picior,
care se rasucea delicat spre ziua de maine.
L-am iubit
pentru ca era el, numai el, pe pielea mea verde
si apoi pentru ca era altcineva,
cu totul si cu totul altcineva,
oricine...

L-am iubit
pentru toata lumea din el, galagioasa si vie
pentru tot universul pur plin de abur si tamaie transparenta.

L-am iubit
pentru ca era lentila prin care lumea
devenea plina de culori.
Si nu numai de aceea...
Ci pentru ca mi-era frica sa nu-l pierd,
Pentru ca simteam egoista cum creste din mine
Si pentru ca trebuia sa-l sadesc,
sa-i pun caramizi rosii si mari.
Trebuia sa-l cuprind
si sa las timpul sa ma manance, fara altceva.
Fara sa devin sau sa pierd
Sa traiesc nefericita in el
si el sa creasca,
Sa-mi toarne rugaciuni la crucea mea de lemn.
Voi fi mereu cu el in brate,
Vesnic lipita de el.