Privesc in gol, copacii goi mă dor,
Mă arde sufletul pe care-apas' un nor.
Tu m-ai iubit? Amor nefericit, stiam,
Ce dureros stiam, zadarnic, nu te-nțelegem.

Dar azi explozia tristeții mă cuprinde
Iar flacăra regretului mereu se-ntinde,
Ca o pecingine ucigătoare, iată
Limba de foc mă arde de fiecare dată.

De cate ori privirea-ți aluneca-n a mea
Priveam parcă o lume, ce ochi de peruzea!
Întunecați luceferi, adânci, ah,s-au închis,
Lucirea stelei mele, fără de ei, s-a stins.