agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-26 | |
de afară intră o viață stranie de acvariu dement - o mână neagră pipăie pereții pipăie
lucrurile din casă lucrurile mele - unghiile mele mișcate/mișcându-se nervos căutând țigările și cuvântul potrivit ca și cum ar ști cineva cel mai potrivit termen pentru depozitu' ăsta de trepidații credință oarbă provizii și cultură la rece ca și cum ar vedea cum arată diminețile alea tâmpite când deschid ușa și în față doar plouă ciudos și via și merii sunt niște fapte verzi încleștate pe calcanul de vizavi îmbibat de apă verzuie țin o mână-n buzunar și-un nod demn în gât că dacă nu mă uit înapoi nu întorc capul deloc și nu zic pa o să fie bine o să vină naibii înapoi fără cancer să bântuie și să drăcuie liniștită asta numa dacă iese odată din curte și nu mai stă cu mâna aia pe clanță să înnebunesc eu de spaimă și să visez eu multe nopți după asta faza aia cu dres glasu’ gen a murit dragă deși mie nu-mi spune nimeni dragă undeva pe sus de sub ploaie susură păsări - un somn union protectiv protejat și m-am simțit așa un oraș sufocat îmbuibat ca un balon gata să pleznească în milioane de momente fețe mirări și gesturi la geamul meu era lumină și asta e ciudat că stau aici fumez și mă uit ca un străin la geamuri care înseamnă casă îndeobște nervi + zâmbete + bani + haide să facem + la anu’ să + lucrușoare + portocale + pantofi noi pantofi vechi + fața de masă + de crăciun cărți + ceasuri + la mulți ani + dureri de măsea durut în cur + uneori futai uneori plâns și uneori pană de curent chestii pe care se cațără oamenii și se îmbârligă așa ca de-un talisman pe deget era doar o lumină nimic altceva ascultam întunericul mă gândesc probabil împreună înseamnă o liniște mare rotundă de sâmbătă-seara păstrându-și căldura ca un câine oftând a bine la poalele patului asta mă împarte desigur ca și cum aș sta cu piciorul pe un fir gata-gata să-i dau drumu' să se ducă de suflet un traseu verde o fi vreun soi de sfidare probabil că pe-aici primăvara e un bordel uriaș probabil nu mai cred în nimic și am cearcăne
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate