agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-27 | |
Scriu visului tău
dintr-o rază de lumină care mă călătorește. Zbor mai repede ca orice gând frumos către ceva care ademenește, în liniște deplină și nu văd nimic, deși parcă văd totul așa cum a fost. Și vreau să știi că am lăsat spre pomenire planetei mamă orice durere. N-am luat cu mine pic de materie din ce-am adunat sau mi s-a dăruit care se-agață gravitației și m-ar fi despărțit definitiv de locul sfânt din infinit: nici petele de umbră din gândurile triste ivite de-ntuneric din focurile stinse, nici icnete, nici lacrimi, iubiri, melancolii, capricii, comedia sau stările distinse, nici gloria statuii de timp mucegăită și de securea lumii în alt chip recioplită, nici strălucirea clipei când mi-am învins păcatul prăjindu-mă pe plită, nici milă sau regrete, nici chiar știința care m-a înălțat viril sub soare... Pe toate le-am lăsat ispitei prin flori și munți și ape spre bine-cuvântare. Și totuși am cu mine doar spiritul etern care pe veci mă umple și-mi dezleagă alt fel de existență, o altă fericire care m-a rupt de spații, de clipa ce închegă. Mă simt atât de liber și-s tot doar bucurie. Prin raza de lumină plutesc în armonii... Da-ți văd privirea tandră și teama disperării din lumea-ți învrăjbită cu patimi și stihii și zăbovesc pe-o creastă de univers și-aștept ca și în noua stare cu mine iar să fii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate