Cantinul a ramas uitat de lume
Pe margine de cale și nici trenuri
Nu se opresc.El nici nu are nume,
E-un punct uitat în loc dar peste vremuri
Odată s-a oprit un tren din drumuri,
Cantonul s-a crezut o mare gară,
Și-a făurit visări din flori și fumuri
Dar trenu-acela ...a plecat pe seară.
Acarul părăsit, adus de spate,
Privește trenuri dar nu-i "trenul care"...
Peronul plin de iarbă-i jumătate
Și EL la fluturi seara dă mîncare.