Pământul trimite semne spre noi,
Se vrea curat că-i plin de gunoi
Pare că se mișcă exact, uniform,
Dar se clatină dacă oamenii dorm;

El este deschis și fără secrete
Dar bolile lui dau semne discrete;
Ignoranța noastră în el se resimte
Pământul are reguli și limite sfinte;

Uneori e atât de solid și puternic,
Alteori cedează fiecărui netrebnic,
Precum un bolnav care moare cu zile
Sub ochii savanților atenți la pastile;

Îl știam primitor, vesel și darnic
Acuma e trist și se plânge zadarnic,
Furat de cernoziOM, lipsit de argilă,
Pământul țipă și ne plânge de milă!