Nu mai exista timp,
nu mai exista brate,
nu mai exista certitudine,
nu mai exista singuratate,
nu mai exista albastru,
nu mai exista umiditate,
nu mai exista penetrare,
nu mai exista nimic,
nici haos,nici tot insipid,
nici val de mare,
nici”Ramas Bun”,
nu mai exista vazduh,cuvantare,
nici zare . . .
nu mai exist.

Aceasta inexistenta banala,
prea trista,rebela,nebuna,prea goala . . .
si nu mai exist.



Si nu mai stiu ape,si nu mai stiu flori,si nu mai stiu de mine,uitare de sine in ganduri bizare,nici zahar,nici sare,
eu nu mai stiu . . .