ziua mea în dar de ziua ta

aș vrea să fac un hit banal
neceremonios de ziua mea

aniversarea mea
nu o serbez pe 26 ale lui prior
fiind ea aproape luminată
de-aprinderea pe lume
a făcliei Învierii
la sfârșitul de Păresimi

sunt născut în legi de har
mult prea solar
aproape de douăsprezece
ante meridian

nu are rost să chemi
zeci de invitați
după ce aceștia toți
au gustat din Paști
și vor să stea reuniți
în propriile familii
ca să plece pe coclauri
mai eliberați de 1 mai

un lucru însă cer
nu-mi lipsi iubito
din casă la masă și-n birou
căci m-aș lăsa neșansei vândut rob
de nu-mi schimbi viitorul meu
lângă acel pas al tău săltat de dor

nu-mi lungi deloc un chin
când aștept să vii
ca-n ziua cea dintâi
plutind în dar pașii grăbit
lângă pieptul meu
ca-nvingând toate în doi
să ne-avântăm alăturați
spre primul nostru adăpost
care-i al bisericii pridvor

mai mult nu fac
decât că primăvara
mă recreez de ziua mea
în veșnicul univers
căci iar trăiesc același ceas
interior ce mi s-a dat
și-aștept toamna ziua ta
când diferența de cinci luni
care treceau demult ca să te naști
se șterge în neant

eu n-am peste anii mei mereu
un sfârșit de primăvară
un sezon estival
și o toamnă timpurie
mai mult decât tine
deoarece întorcând
de pe perete calendarul
în zilele de octombrie
pentru cea de-a doua dată
soarele răsărind
mă va anunța precis
că-i ziua de renaștere a ta
și-am reîntinerit
frumos așteptând
s-avem precum îngerii
aceiași ani și aripi în față și în spate