Din frunze-nțepenite de toamnă îngrozită,
Îți dăruiesc în prag de brumărel
O pânză palidă și proaspăt ruginită.
Pe fire-adânci și veșnic ofilite,
S-au încleștat, zugrăvind cu zel
O toamnă veștejită,
Câteva grame de oxid de fier.
Clorură de sodiu se oglindea strivită
Pe infinita boltă de oțel,
Într-o soluție de cobalt,
Cu-oxigen și hidrogen.
S-a dus sulfat de sodiu în hidroxid de fier,
S-a dus pe aripi repezi de foc stins în eter.


29 ianuarie 2002