agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 901 .



Dincolo de dincolo…
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [GeoSteph ]

2009-05-10  |     | 





Motto: “Lumea e o necunoscută.
Timpul Concret e contracție simultană și extindere
simultană la scara Timpului General Infinit,
iar Materia Timpului General Infinit e chiar Lumea…”

ALBERT EINSTEIN


Există o fugă înăuntru,
căci toate aleargă uniform
și rectiliniu înăuntru,
iar înăuntrul se scufundă
tot mai înăuntru
până-n înăuntrul înăuntrului
se scufundă,
se afundă în sinele înăuntrului,
pitindu-se în sine însuși,
cădere în cădere,
punct,
punct în punct,
în punctul dinănutrul punctului,
în punctul punctat
al adâncului gândit,
unde cuanta
țâșnește din ea însăși,
emisie
și corpuscul,
întronând echilibrul perfect,
corpuscul-undă
generator de echilibru
pe muche de cuțit
căci se mișcă ceva –
un semnal implicit dinăuntru
pentru mișcarea în sens invers,
căci mișcarea se mișcă în sine
și-și crește creșterea,
tot mai creștere,
tot mai spre în afară de sine,
din sine țâșnind dincolo de sine
în largă explozie mută,
ca o irumpere
împingând marginile
dincolo de margini,
mutându-și cercul în afară
încât circumferința crește,
se extinde
față de centrul-punct în extindere,
până când marginile rotunjite
devin nemărginite.
Ceva e dincolo de dincolo
și chibzuiește în sine însuși,
și-și oprește extinderea
și-și chircește oprirea,
și pornește adunarea marginilor
către un loc, tot mai spre centru,
într-un punct necuprins.
Dar acel ceva
nu e nicăieri,
că numai nicăieri
n-are margini,
ci e doar punct în sine mișcător,
născător de sine însuși,
dinspre sine peste sine,
din sine către dincolo de sine –
până dincolo de dincolo de sine,
unde se află ceva, același ceva
întoarcere – substrat și martor
al tuturor căderilor în sine
și-al urcărilor din sine
din adânc de sine
în sine însuși – oglindă,
până dincolo de sine,
dincolo de dincolo
unde e nimicul,
nimicul nimicului…

Explozia Marii Creații
dospește în adâncul adâncului
și urmează logica nimicului:
Lumea și nonLumea împreună,
care devine ceva
și iese din sine însăși
punct al nimicului,
punct în punct
până dincolo de sine
unde totul e Timp,
un Timp în alt Timp –
Timp în Timp
a ceva fără cuprindere,
cuprins în necuprins…

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!