Se făcea, îmi amintesc atît de clar
Că eram într-un mare magazin alimentar
Saturat de miresme bizantine:
Vanilie, scorțișoară, măsline.
Un magazin cît o cetate
Dar pierdut în semiobscuritate.
Pîlpîiau din cînd în cînd niște lumini
Din rafturile cu produși levantini
Către raioanele suplimentare
Cu textile și lampadare cînd, dincolo de geamul
unsuros,
Te-am zărit mestecînd într-un fel de sos,
Menit a păstra heringi ori scrumbii
Și m-am îndrăgostit de tine cît ai clipi.

Atunci ai zîmbit din pleoape,
Ai apăsat pe niște supape,
Ai aranjat cutiile cu conserve de ghiborț,
Þi-ai scuturat pletele, ți-ai șters mîinile de șorț
Și ai venit în fața mea.

Erai mică, aveai privirea grea,
Stăteai, desculță și trandafirie,
Ca-ntr-o poză din copilărie
Și mi-ai spus că deși trăiești pentru mine
Prin odăi, prin tramvaie, prin magazine,
Nu va mai fi ce-a fost niciodată
Căci toată făptura mea e schimbată
Și poate că nici nu mai ții minte
Vremile fericite de la Așezăminte
Cum rîdeam amîndoi deodată
La ivirea degetelor de sub plapuma matlasată.

Atunci m-am îndreptat spre manufacturi
Și-am început să fac tot felul de cumpărături
Fără alegere, fără rost,
Pentru anotimpurile care-au fost.