microbul meu juvenil
s-a jucat cu timpul
și l-a scos din joc,
l-a otâncit zdravăn
rupându-i picioarele;
acum nu poate să mai alerge,
s-a oprit
să se încarce
cu praf, e hrana timpului,
dar când se va întoarce
eu voi ajunge departe;
Dumnezeu ne-a fost arbitru,
singurul care a fluierat
corect
la timp
oprindu-l când încerca să lovească
și să fugă,
L-a ținut într-un picior
și nu L-a lăsat să-și pună bocancii,
astfel microbul meu juvenil
a învins
timpul;