IARNA DE VIS SI POVESTE



Asculta cum vantul mugeste,
Cum frunze de ram se desprind,
E toamna tarziu,se-adanceste,
Si iarna ne prinde tacand.

Tu cata suflarea plapanda
In mreje de vis glacial,
E clipa cu clipa crescanda
Si ninge pe mormant vegetal.

Hai vino,hai vino acasa
Flori de gheata-s acum la ferestre,
Cozonacul te-asteapta pe masa,
E noapte de vis si poveste.

Hai vino in seara acesta
Fulgi papadii ganguresc peste ram,
Si nu incerca sa deschizi fereastra
Caci de-abia asteapta sa intre pe geam.

Asculta cum boii ingana,
Cum oile soptesc tremurat,
In grajduri-o iarna pagana,
In munti sus,in staul ,la iernat.

Coboara o stea cazatoare,
Tu pune-ti acum o dorinta,
E clipa de-acum visatoare,
E noaptea dintai –pocainta.


Culori se desprind de pe ramuri
Si paseri se-ascund zgribulite,
Se transforma in alb straturi-straturi,
De departe se aud azi colinde.

Hai vino,acasa te-asteapta
Bradutul sa-l impodobesti,
Cadouri privirea iti cata,
Si dulciuri te-asteapta-n calesti.

Ferestrele-s parca vitralii,
Viscolul mai rau se-nteteste,
Luminite danseaza zglobii
Si soba in casa mocneste.

E cerul albastru si rece,
Copiii chicotesc pe alei,
Craiasa zapezii nu vrea sa mai plece
Si turturi isi pune cercei.

E noapte si gandul te duce
Departe detot peste mari,
Si gandul se-ntoarce si-aduce
Colinde de-acasa,urari.

Cerdacul e cel din poveste,
E noaptea iertarilor toate,
Colindul colindelor este,
E noaptea cea fara pacate.

Condori se intorc pe poteci,
Dar iarna nu vrea sa-i primeasca,
In fata naturii iti pleci
De ieri fruntea copilareasca.

Iarna noptile cern doar povesti,
Peste noianul viselor rele,
E noaptea basmelor ceresti,
E noaptea horelor de stele.

Zefire se rasfira in parcuri,
Copiii fericiti susotesc,
Pufi albi patineaza pe lacuri,
Sant lebedele ce dantuiesc.

Ochi mari de copil azi sant ochii,
Povestile se depeana pe rand,
Afara se leagana plopii
Si sufletul plange razand.

Mai vino copil sau femeie,
Mai vino copil sau barbat,
Mai vino ca fruntea sa-ti spele
O noapte,un drum neumblat.

Cuvantul nevolnic se cere
In clipa cand liniste sorbi,
Nu-i noaptea jocului de iele,
Ci-i noaptea puilor de cerbi.

Lumanari se aprind pe bucate,
Bucuria vegheaz-anotimpul,
Se aprind din dorinti nesperate
Iar clipa pastreaza netimpul.

Cetati azi acopera norii,
Papadia acopera totul,
Asta noapte-s primiti si condorii
Sa guste cozonacul si tortul.

Vin rosu se vaita-n pocale,
Ca-i noaptea tarzie si-l doare,
Nu drumu-mpodobit azi cu cale
Ci-aprinderea noptii in floare.

Copile cu plete nebune
Se pleaca pe lacuri oglinzi,
Le cearca dorinta de-a spune
Din tolba cu colaci si colinzi.

E cerul nebun de iubire,
E vreasc de-adiere si vasc,
E clipa ce-n alta nu piere,
Sant basme ce-n noapte raman.

Semeti muntii joaca in hore,
Paduri versuiesc apasat,
Clopotei se aud in Venetii-gondole,
Intr-un glas pan-acum nechemat.

Rand pe rand dantuiesc flori de ceara,
Flori de gheata mai nebune horesc
Peste nopti de clestar si arama,
Pe covor de vlastar arabesc.

Bate ceasul a noapte tarziu
Catre noi se indreapta o lume,
Un tablou era mort,este viu,
Greierasi se ascund pe sub hrume.

Nevoiasi,toti cersesc alinare,
O turta ce-n cuptor s-a incins,
Doar atat dintr-o noaptea cea mare
Care-n cer si pamant a invins.

Dar cine sa stie amarul
Unui trist,mignion paducel
Ce doreste sa guste nectarul
Noptii care este pentru toti la fel.

E sufletul bogat cum niciodata
Visat-a ca poate a fi,
Si nu mai credea sa mai poata
Spera,si in noapte cersi:

“Da-mi Doamne natura iar verde,
Da-mi muntii de sus vinetii,
Da-mi puterea din nou de a vede
Ca speranta desarta nu mi-i!

Da-mi lacrima ce sade batrana
De asteptari ce nu se sfarsesc,
Fa-o sa fie din nou o copila
Pe taramul de vis si firesc.

Da-mi culoarea s-acopere gandul,
Da-mi albul sa-l pot `bratisa,
Si du-ma departe ca vantul
Prin pamant si prin cer pe-a ta sa.

Mai vino-n colinde virgine,
Copil peste toate nascut,
Mai vino in pasi peste rime
Ca plansetu-ti sa-l mai aud.

Mai du-te hoinar si revina
In sapte din saptele zari,
La sapte minuni tu ma-nchina,
In cer ma inchina,pe mari.

Plecat-am cu mintea corabii,
Intorsu-m-am si am murit,
Mi-s razele uneori niste sabii,
Mi-s ochii in lacrimi nefrit.

Cuvantul cerseste graire,
Speranta pe valuri s-a spart,
E clipa ce cere traire,
E iarna cetina de brad.

Ma poarta in nopti de Craciun,
Ma poarta in basme cu zane,
Ma poarta cu tine taifun
Prin roua,prin ceata si brume.

Croieste-mi pe drum alta soarta
Durerea nu vreau s-o mai simt,
Deschide-mi a noptilor poarta,
Craciun fa sa fie din nimb!

Da-mi Doamne,da-mi lapte si miere,
Da-mi zambetul vesnic sa-l port,
E noaptea ce-n noapte nu piere,
Ma pierd in Craciunul de tort.”

Saniute alearga vrajite
Se pierd in paduri si poieni,
Sant ninse si mult prea grabite,
Vioaie sant trase de reni.

Zurgalaii se-aud de cu seara,
Ingerasii pe strazi se aduna,
Oameni albi-s de zapada si ceara
Undeva duios cornul suna.

La geamuri se canta flori dalbe,
In case miroase-a rasina
Si case si pomi,toate-s albe
Noaptea cea cu daruri sa vina.

Ninsoarea la somn te imbie,
Caldura te-mbie la somn,
Doar Mosul in iarna sa vie
Si dulciuri sa lase in pom.

E rosu,e nins si batran,
Si barba i-atarna si-i alba,
Toiagul ii e de gorun
Si asculta a notelor salba.

E bland si de-a pururi hoinar,
El colinda in lumea cea larga,
E Mosul – batran milenar
Si e noaptea a toate mai draga.

Dorinte sant multe,prea multe,
Si toate intr-una se strang,
Azi toate pe rand sa asculte
Colinde ce din inimi se frang.

Cei trei crai azi se-aduna in iesle,
Peste noaptea albastra se-nchina
Si steaua ce-i mult altor stele
Vesteste ca-i noaptea divina.

Palate de clestar se apleaca
Pe pajisti acum zapezite,
Lacrimi de bucurie te-ncearca
Si cad pe obraji cernuite.

Sant brazii-mparati proletari
Si fulgii sant lebede ninse
Si craii sant cerbi lopatari,
Sant noptile toate promise.

E-o noapte ce-n toate rasare
Cand naste prea sfanta fecioara,
Crengute de vasc ii cad la picioare
De bucurie este plin om si fiara.

…Si haideti cu lacrimi curate
Sa mergem cu sufletu-acasa
Unde luminitele-aprinse sant toate,
Cozonacul si vinul ne-asteapta pe masa.