o nouă zi născută sub cer prin cezariană
stă mică, nebotezată, fără rază,
mulți o ajută cu crezul c-ar putea fi
cea mai frumoasă din viața lor

aruncând cu sare
nimerești din greșeală vreo rană,
găsești viața urlând din senin
fugind uniform cu gene închise.

c-o grijă verbală tai arta frățește în două,
cuvânt cu trei mânere, fără tăiș.
tăceri distruse de prea multă lumină
n-ai cum să le uiți când privești înapoi