Două baionete înfipte în pământ între cazemate
în loc de poartă,
o minge desumflată de schija unui obuz
și doi copii ce alergau pe maidanul răscolit de gloanțe;
nimic mai mult.

Jocul lor
devenea un vis de aproape
ce aștepta să fie realizat.
Fiecare gol era un pas înainte spre libertate;
era însemnat.

Un meci delicat, fără arbitri.
Ei sunt neutri în astfel de cazuri;
o partidă complicată
și nici un rezultat.

Aici sunt puține reguli,
poate chiar personale;
fiecare își apără spatele aplecat.

Dar n-a durat mult.
O rafală de gloanțe a trezit liniștea curată
și tensiunea crește în ritmuri de soldat.

Fiecare își ia baioneta și pleacă.

În urma lor rămân,
o minge desumflată
și un meci neterminat.

Un gol imens într-o copilărie oarbă
ce viața să trăiască a uitat.