pe alei frunze de nori adastă
oamenii le trec survolându-le
tobă cerul în care Dumnezeu bate

de ce să ne cheltuim pentru a
contesta ceea ce este bun postat
ce mai putem face în context
omul poate fi ucis nu și exclus

să ne întoarcem trebuie la om
viața nu este buruiană păi
gramatica vieții sunt cei șapte ani de-acasă
nimic dincolo de realitate

pe banca noastră tu mă aștepți
cu zâmbetul în colțul ochilor
încrederea în caracterul meu înflorindu-ți-l