agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-05-12 | |
A pășit smerit în simpla bisericuță de țară,
Cu fruntea descoperită și colbul uliței pe tălpile Prea crăpate și arse de dogoarea pământului , După sfântul semn al crucii. Din tavan, de sub acoperișul de tablă înroșit De soarele amiezii de vară, privea în jos La fumul negru și înecăcios Ce i se ridica nesuferit În albul ochilor, cu fața sa blajină Un sfânt apostol fără nici o vină . L-a zărit curios, sărutâd înnegritele icoane Cu flori de câmp prinse în colțuri de rame . Apoi, cum nemișcat cu mâinile încleștate la piept S-a rugat senin în timp ce aerul fierbinte Îi înnoda în barbă picăturile de sudoare la vale pornite. Lumina candelei de argint din fața altarului, Veche de pe timpul domnitorului Fane I se cocoțase hazliu chiar pe creștetul capului , Brațele sfeșnicului punându-i divine coarne. De sus, sătui de atâtea canoane, Sfinții își dădeau pe furiș, discret coate, Amuzându-se copios pe la spate. A ieșit smerit din simpla bisericuță de țară, Cu fruntea descoperită, alinându-și sufletul Prea aspru mângâiat de dogoarea pământului , După sfântul semn al crucii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate