Încerc sumar prin ochii unui gând,
Ce ideia mi-a transmis în pripă,
Ceață s-așez în creierul plăpând,
Doar să-mi închipui cenușia clipă.

Intrînd puțin în pielea unui orb,
Legat la ochi pot înțelege asta,
Doresc lumina toată să o sorb,
Vreau să deslușesc unde-i năpasta.

Auzul fin încerc să mi-l ascut,
Singurătatea neagră greu îndur,
Mintea-mi atârnă în necunoscut,
Scânteia de lumină vreau s-o fur.

Sunt derutată, vreau un ajutor.
Mâna întind,un sprijin să găsesc,
Mișcarea-mi stă oprită în picior,
Să mă descurc nu pot,nu reușesc.

Doamne,mult te rog,lasă-mi vederea,
Puterea ta spre mine o îndreaptă,
Aruncă peste mine mângâierea,
Purtarea mea îngăduință-așteaptă.