iluziile sunt mici si acrisoare pe dinauntru
si
au gasit o pozitie convenabila in
inghesuitul orizont cu
zeitati convalescente

ma intreb:
atunci cand scriu cine da din umeri si
cine se declara multumit
cine ma imparte in doua parti egale
cine ma arunca in groapa cu lei zgribuliti
cine suspina dupa mine

dimineata imi trezesc intai coltii sclipitori
apoi viziunea asupra lumii
decat o fericire la intamplare mai bine
o rochita de culoarea rasului
decat o perfectiune ce te poarta cu vorba
mai bine un spectacol ca la usa cortului

mandria mea sunt ridurile cuminti de pe frunte
si
modul in care stiu sa-mi dau ochii peste cap
sa impresionez.