În mijlocul cetății stă
acoperit cu o pânză de cort.

Apropie-te, trecătorule,
n-ai un ochi să-i dai,
o gură, un nas, o ureche,
o lacrimă străfulgerată
un cuvânt, o mireasmă, un cânt
un gest, o mângâiere?

El are chipul crescut înlăuntru,
el singur știe cum arată toate
pe dinlăuntru. El stă învelit
în inima sa, în mijlocul orașului,
în clepsidra inimii stă
și așteaptă să-l naști.