E toamna tarzie in noi, camp de amintiri
in steaua de lut cazuta din cerul postum
ne-ntoarcem pe tample de melci nestiuti
in umbra unui asfintit cu brat de fum.

E toamna tarzie spre-nalt, camp de uitare
in steaua intoarsa-n lacrima din noi
intoarce-te o cer in varsta diminetii
si-adu-mi din rogvaiv un zeu cu chip de ploi.