M-am întins ca un curcubeu
peste inima ta
pictată în alte mii de nuanțe;
Am izbucnit în plâns
în teama mea
că cele șapte culori ale mele
nu ar fi de ajuns.

M-am refugiat ca un hoinar
în cochilia visării tale.
O sa îmi las lacrimile să-mi curgă în sus
să se prefacă-n curcubeu
tot mereu... și mereu...

***

Aș vrea să îmi găsesc
un licurici
cu care să îmi aprind o lumânare;
Să-mi împlinesc
Destinul meu Colorat
În Templul tău de Lumini.