Talpi de femeie


Tălpi de femeie
Rădăcini de Adam
Călcâie zdrobite în zei italieni,
Voi steaua și nordul acelor mireni
Ce-și află nevastă în ziua de blam.

Tălpi de femeie,
Miros de tălpi de femeie
Ce vine de la muncă
Ce vine din altă lume
Prietene…tu nu-i simți colbul?
Cum? Nu simți alt colb?
Decât acela pe care îl săruți
Când faceți dragoste în fiecare seară
E mai subtil…
Poartă alte chipuri în el
Alte emoții
Acolo nu ești tu!
E altă lume
Cea pe care o crezi a ta
S-a tăvălit prin atâtea emoții
Și-a înfipt călcâiele în alte sensuri
Þi le-a adus în prag să le ști
Că oricând poate pleca,
Oricând se poate regăsi,
Sunt înainte, sau… poate înapoi?
Miros de plecare
De necunoscut
Le mângâi, le săruți
Te bucuri că sunt ale tale
Că dintre toți, ea te-a ales pe tine
Te uiți în jos, cum ne uităm în sus
De secetă la Dumnezeu,
Și bucură-te că aceste drumuri
Au poposit târziu pe pragul tău.

Tălpi de femeie
Rădăcini de Adam
Ofrande aduse fecundului zeu
Sclavie ajunsă
Pe drumul cel rau…

RA