agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-13 | |
un amurg de sare in nuante de roz
si de vata cu sute si cu mii si cu milioane de zimbete fericirea ne impresoara stam pe loc / asteptam mirajele sa ne joace feste cu pestisori aurii care zimbesc in somnul pisicilor cerul e senin oamenii zimbesc pe rind din politete soarele e o minge de foc jucata de pustiuri pe linia orizontului pietrele transpira si se inghit in amagirea amurgului rece sa asternem somnul peste padure si cer sa nu ratam iubito sughiturile noptii ce se asaza lent pe creste si vai peste sperantele noastre iubito se-asaza si poate-am asezat un semn de carte aiurea iar umbrele razvratite s-au aliniat in fata plutonului de executie numit de nestiutori zori si poate m-am infundat in multimea de amanunte fonice in multimea de detalii metalice si poate cerul a incetat sa ma poarte im miini si poate iubirea noastra piere intr-un joc de barbut cine mai intelege? o tu cerule / cine ne vede si pe noi furnicile oamenii mici? poate corbii lui bacovia adica lui demetrescu adica de fapt ai lui poe cine ne vede iubito sa ne ceara socoteala ca sintem neputinciosi si nu ne doare macar ne putinta? si cine sa ne aline amiezile goale si reci? accente verzi masoara minutele crepusculii roiesc peste suflete / oamenii mor uneori iubito si cerul ne plinge pe toti si cerul ne plinge pe toti acum sintem singuri iubito se pa rat savuram acelasi cer cu aceleasi stele si cu aceeasi luna iubito / iti dai seama? sintem norocosi florile de cimp se alearga pe strazi si noi ne plingem iubito / fiecare isi plinge lipsa celuilalt / e foarte ciudat iubito cum norii se-aduna ca o patura peste acelasi oras ca un ritm ca o boare ca o transpiratie rece iubito si cerul e blind peste ei si cite si mai cite ti-as mai turna iubito as putea scrie pe coceni de porumb natura sa plinga cu noi deasupra povestilor noastre iubito natura sa plinga cu noi //
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate