ai trecut pe langa mine, oh! ma innebuneste parfumul tau! ma crezi?
purtand in brate felina ta neagra cu ochi albastri si tabloul meu cu papagali verzi.
eu cantam intr-o doara din flaut, pierdut, urcat pe scaunul bunicii mele dinspre tata
adapostit sub un nor alb mirosind a bucati subtiri si opace de gheata sparta.
te-am privit lung, ametita vioara mi-a sarit din maini cu strunele plesnite
si scaunul bunicului din partea mamei cu picioarele rupte,
s-a rasturnat in zgomote de furtunoase aplauze din senin aparute.
in acea clipa am ramas suspendat ascultand cum, cu obiceiuri proaste
papagalii rosii barfeau in japoneza cu pisica ta alba, sentimentele noastre.