agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-14 | | Înscris în bibliotecă de Anghel Pop Atunci când pătimirea-n lume s-a ivit, grădina sufletului s-a părăginit și bucuria cântecelor a pierit, s-a veștejit. Că viața e neagră, dar moartea mai neagră! Stăpân vremelnic ăstei vetre primitoare cât are-mbelșugare, în crama adăpostitoare cu vinul auriu și alăuta mea alăturea mă țiu! La locul lui e zbârnâitul strunei când golești paharul. Asemeni îndeletniciri stârnesc întotdeauna harul. Paharul plin cu vin pe-ndelete sorbit la ceas chibzuit e mai prețuit decât oricare altă avuție pe astă pământeană-mpărăție. Că viața e neagră, dar moartea mai neagră. O fi albastrul slăvilor înțelepțească veșnicie... dar rostul țărânei cât o să mai ție, ca floare să răsară în orice primăvară ? Tu, omule nătâng, au ce te socotești ? Doar nu ți-e-ngăduit alt veac să mai trăiești în putredă deșertăciunea lumii ! Privește numai spre adâncul humii atunci când bate raza lunii: jos pe-a` mormintelor ponoară o iazmă hâdă se strecoară, ce hăulește, tânguiește, văicărește, iar adierea însăși mierea vieții irosește. Acum, dragi oaspeți, pregătiți-vă, bând vinul, sfârșească-se odată chinul, amarul, paharul golindu-l pân` la fund, și istovind suspinul... Că viața e neagră, dar moartea mai neagră!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate