sunt tristă azi iubirea mea
mâinile
mi se prelungesc în alte mâini
și mă dor
ochii
mi se desfac în alți ochi
și mă dor
trupul meu renăscut suav
în alt trup
mă doare întreg
să nu-mi mângâi umerii
să nu-mi atingi degetele
rădăcini mici în răscrucile lor
se tânguiesc
răsucindu-se arse

sunt tristă azi iubirea mea
mă inundă prin vene
țipând
sângele amestecat al anotimpurilor
când mă aplec înspre mine
în umbra grea
se-adună tremurând
libelule rănite
să nu-ți ferești privirea
să nu-ți așezi pasul pieziș
inima mea
întoarsă către tine
își va îndura mereu surâzând
risipirea