caut inundația primordială în care
s-au risipit toate corăbiile
și caut prima clipă pierdută
din care s-au născut eternitățile.

mi se retrag maluri de cer,
pleoape în lumini adânc cufundate,
aripi zbătându-se în forme de fier...
statui de piatră imobile, moarte.

astfel mă așez să gândesc în pământ
eterna clipă, eternul gând...
capul îmi rămâne în mâini sprijinit.
genunchii sub brațe sau îndoit.