M-am trezit pasind pe un drum nestiut
Fara harta, fara busola,
In afara principiilor si prejudecatilor,
Orgoliilor si vechilor obiceiuri
Care-mi tinusera de cald o viata.
M-am pomenit mergand,
Asa, pur si simplu, fara ezitare,
Pe drumul nou,
De parca-l stiam de cand lumea.
Aveam senzatia de déjà vu
De ceva care trebuia sa se intample,
De iminenta.
Eram singura si-ar fi trebuit sa ma tem!
Pasisem de mult in afara mea.
Ceva din mine stia drumul
Ceva din mine nu m-a putut opri.
Mi-ar fi putut fi fatal.
Fatal pentru ca in spatele meu
Cresteau instantaneu paduri
Care ciufuleau norii pana ce
Ploua torential.
Nu mai era nici o cale inapoi.
Ma condamnasem la inainte.
E drept ca mi s-au tocit pantofii,
Ca a trebuit sa merg o vreme desculta.
Si da, asa am intrat in Eden,
Desculta.
Da, exista iubire!
Si rauri de lapte si miere exista,
Curg lin in fiecare din noi,
Asteptand sa le gasim,
sa facem palma caus
si sa ne convingem.
Daca nu te-as fi vazand pe tine
Aplecandu-te sa bei,
Daca n-as fi baut din palma ta,
as fi crezut si acum
Ca bunica mi-a spus prea multe basme.

Daca as fi ascultat de mine,
De partea care mi-a trait viata
Pana acum, as fi mers si astazi,
Pe drumuri stiute,
Care nu duc nicaieri.