Ferecat-am visarea
și-al muzelor glas.
Pământul pe umeri am luat,
ca Atlas.

Și-așa-mpovărată,
pornit-am hai-hui,
aventură în Cosmos,
a mea
și a lui.

Din Calea Lactee
și-al stelelor val
făcut-am podoabă,
brâu hibernal.
Orion asculta
pe Lira nebuna.
Uitase de aștri,
de Selena preabuna.
Ursa Mare-i caleașcă
cu trup ostenit.
Urcam în spirală
spre veșnic zenit.

Călătoare am fost,
pe Pământ mă petrec.
Rămân să mă ningă
vremuri ce trec.