Citește-mă pe mine!

De cauți vreodată răul, și nu îl vezi, de bine,
De-ți pare lumea bună, și-atâta fericire
“Trăiește clipa!” –ți spune, trăită în orbire,
De cauți vreodată răul, citește-mă pe mine!

De n-ai văzut ce scrie un drac fără rușine,
De diavolul îți pare un mit, o sperietoare
A minților bolnave, și slabe, din născare,
De-l cauți în iadul lumii, citește-mă pe mine!

De vrei și tu, tot răul, cu litere aldine,
Să-l copiezi pe soclul statuii-ți care știe
Cu mintea, să sfideze întreaga veșnicie,
De cauți deșarta slavă, citește-mă pe mine!

De vrei nu vorbe goale, ci săbiile pline
De sângele atâtor cuvinte răstignite
Pe cruci de oseminte, ce caută încă ținte
Să-nșele, otrăvite, citește-mă pe mine!

De vrei deșertăciunii să îi ridici ruine,
De vrei întreaga lume cu glorie s-o saturi,
Și inima, fecioară, s-o necinstești în paturi
De slută malahie, citește-mă pe mine!

Și dacă cauți păcatul, și nimeni nu te ține,
Și nici nu știi păcatul ce este, cum nu doare,
De vrei să fi stăpânul păcatelor în floare,
De vrei să ai tot răul – citește-mă pe mine!

De vrei, ca mine, răul - privirile senine
Să-ți facă, trupul – falnic, și cugetul – comoară,
De vrei, cântându-i ode, o viață mai ușoară,
Și Binele din Lume – citește-mă pe mine!

Dar Binele-ntru Domnul, ce-ți pare că nici nu e,
De-l cauți, cum caută orbul, cu mâinile, o pâine -
Nu mă citi pe mine, citește-l pe Ilie
Cleopa, ca să pipăi și gust amar de Bine

Citește-l pe Cleopa, nu mă citi pe mine!