trecea un om cu mâna-n buzunar
făcându-și cruci cu limba-n cerul gurii
era un sol al dragostei și-al urii
ieșit din fila sa de calendar

trecea un om ca un blestem cumplit
cu fruntea-n cer și tălpile în groapă
cu unghiile-n buzunare sapă
și murmură-n delir nu n-am murit

își recompune numele și-l pierde
duce pe umeri propriul său sicriu
vedeți eu n-am murit mai pot să scriu
atâta doar că nimeni nu mai vede