agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-16 | |
A fost iubire amăgitoare când am crezut în tine.
Iubire mincinoasă amăginduma și trăind pentru săruturile și emoțiile tale ce respiram de fiecare dată când mă uneam cu sufletul tău. M-ai murdărit de minciuni,așa multe că am învățat să le spun și eu. Dar timpul mă va ajuta să mă desprind de tot răul ce a pătruns în mine! Mă comport ca și tine,ipocrita,cinica,mincinoasa,mereu fugind. Mă desgustă,dar nu va fi pentru totdeauna. Nu va fi pentru totdeauna și mă voi întoarce la esenza de viață ce iubeam. Mă voi întoarce să iubesc fără minciuni și prejudecăți ce acuma vor să mă distrugă. Mă voi întoarce să iubesc și voi fi fericit. Voi iubi așa cum tu nu ai iubit niciodata. Iubire falsă crezând că voi găsi viață în tine. Iubirea mea a fost mereu adevărată,chiar și când te simțeam că fugeai, chiar și când sufeream. Am crezut în tine și poate încă aș încerca să cred. Nu sunt în stare să intru în iadurile tale mai mult decât ai reușit tu. Am fost fără experiență și ma-m dat ție devenind paranoică. Vei continua a rănirmi? Am fost fără experiență închizând ochii și ma-m lăsat trăită de tine. Dar te iubeam și trăiam pentru tine. Nu ai reușit să mă schimbi,și dacă voi renaște voi fi doar cu ajutorul meritului meu. Până când am crezut în iubirea noastră a fost o dulce și plină de venin amăgire. Veninul dulce a intrat în noi,ne-am făcut rău când puteam să începem încă o dată o nouă istorie continuând să zâmbim. Ar fi fost frumos să împărțim sentimentul curat. Însă nu! Frica de a rămâne singuri a fost judecata cea mai grea. Cea mai grea pentru mine văzând că doar tu ai fost mereu. Cea mai grea pentru că mă amăgeam că nu pot trăi fără tine. Dar în tine sau cu tine,la sfârșit,nu am mai trăit. A fost doar o falsă amăgire. Trebuia să mă nasc din nou,e adevărat,dar nu cu această durere. Acuma a trecut totul,respirația se calmează,lacrimile încetează să cadă. De ce spui că nu știu să bor? Umblu mai mult decât tine,și acuma că am încetat să plâng am învățat să schimb contracte false și fără valoare. Pot să impresionez și eu! Dacă ai fi destul de modest ai putea să crezi în inimi de pretutindeni,nu ai zbura de unul singur. Vei ajunge vreodată? Îți urez cu toată inima mea ce ți-am dat. Sunt sigură că vei înceta să fugi. E adevărat,merităm încă să iubim. Eu voi fi in stare,dar tu?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate