cum mi te închipui stând cu genunchii îmbrățișați
aproape că mă doare imaginea tristeții
pe care eu o simt pe rama tabloului tău cu cai
ar fi fost o altfel de toamnă
dacă nu auzeam azi noapte prin fereastra deschisă
cum ascultai rondo capriciosso
știam că-ți place Saint Saens
ceea ce nu știam era că îmi place și mie
după ce părul tău flutură în plopii aceia
neștiuți de vântul disperării
până acum

mi-aș dori să mă ajuți să te uit
ca să-nvăț încă o dată să te caut
ce vei fi tu acum

iarbă strugure flaut