Petalele trandafirii
Le scaldă zâmbetul hoinar,
El,Singurelul plin de-amar,
Ea,Frumușica lui,Suspina!

Pașii cărărilor pustii,
De gânduri răscolite-n miez de noapte,
Le poartă dorurile toate...
El,Singurelul unei lumi deșarte!

Ea,Frumușica lui,Albastra,
Suavă și cu buze de-ametist,
Venită parcă in adins,
Să-l tulbure cu sărutări de inger trist!

El,visul de iubire plină,
Ea,suflet chinuit de un alt dor,
Își plâng iubirea ne-mplinită,
Pe-obrajii calzi ai rozelor din flori!

Ș-așa indurerați de soartă,
Că n-au fost poate scriși in stele
Să se iubească pân'la moarte,
El,Singurelul pin de șoapte,
Ea,Frumușica lui,Divina!