Cocorii în v
străbat cerul albastru –
hoteluri pustii

în larg vaporul
aruncă năvoadele –
se schimbă cartul

marea și cerul
însoțesc marinarii –
dorul apasă

valuri uriașe
se sparg în digul din port –
lacrimi pe obraz

faleza-i goală –
o fată-ngândurată
privește-n zare

nori negrii pe cer –
inelul de logodnă
un vis amânat.