Banalitati ce plang timid
In valuri line de cristal
Al vietii sanctuar morbid
Si-al nemuririi vis fatal

Idei uitate intr-o lada
A carei cheie s-a pierdut
A mortii dulce promenada
Din care rauri s-au nascut

Cadavre vii in parcul public
Plangand in hohote acide
Dansul uscat, barbar si ludic
Si noptile tot mai toride

Toate acestea se framanta
In ochii unui prunc slabit,
Caci mama care-ncet ii canta,
Nu mai zambeste... a murit.