agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4447 .



mi se spune bigudiu
poezie [ ]
sau gomboți pufos cu prună

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [li ]

2006-10-20  |     | 



dacă aș reuși să scot din gât
acest nod de sârmă ghimpată
poate aș face din el un gard
în jurul blocului
sau un staul
pentru ideile tale
cornute

în fond eu nu sunt decât o conductă
cu păr și farafastâcuri în ruginire
care face conexiunea vie și simplă
între păsări și pânza freatică

prin mine viermii își iau avânt
și învață să Fluture

o conductă cu pori și o grămadă de vise


*


de pildă
când eram mică
veneau mătușile vesele
mă pișcau de obraz ce bucălii are fata
ce pernițe ce ochișori mă întrebau
ce vrei tu să te faci când o să fii mare
într-un fel mă mira pentru că eu
mă simțeam ditamaie chiar atunci
mă atrăgeau mai mult gărgărițele decât norii
mai mult libelulele decât păpușile
mai mult vasii/lina decât fardul mamei

așa că lăsam privirea în pământ/de formă/
pantofiorii roșii îmi zâmbeau complici
mă gândeam că mătușile mele miros frumos
și au sânii imenși și că într-o zi o să presez și eu
ceva în brațe așa că răspundeam
ridicând privirea grea și țintindu-le
ca pe niște gozile naive

când o să fiu mare
o să mă fac criminală


cu mâinile pline de sânge viitor
alergam apoi spre tata care tocmai intra pe poartă
ca o pâine


*

apoi cineva mi-a vorbit despre pace
ca despre o coloană vertebrală
despre moarte ca despre un fir de praf
despre copii ca despre globuri lucioase
și despre mine ca despre o glumă

nu m-am speriat

tata îmi leagă fularul la gât
de fiecare dată când ies din casă
indiferent că e vară sau iarnă

de aia zic că dacă aș reuși
să-mi scot din gât acest nod de sârmă
ghimpată
sângele meu s-ar încălzi
aburind de pe dinăuntru
pielea mea transparentă

în mine s-ar vedea atunci totul
ca într-o casă de om pe înserat

















.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!