Un ochi plânge la geamul sufletului,
Se lasă purtat de lacrimi pe valurile gândului,
îsi lasă amprenta pe geam, se intreabă am sau nu am,
Puterea să las in urmă zâmbind amintiriile ce le aveam si le iubeam.

Purtat de zâmbete triste,
Purtat de lacrimi zâmbind in batiste,
Neîntelegând farmecul si frumusețea suferinței,
A vrut apogeu și-a înteles că este degeaba puterea dorinței.

Întuneric¸cuvinte pirogravate ,cu sange patate¸
Fraze neterminate ¸dorințe de mult uitate si câteva vise sfărmate.
Au creeat ceea ce se numește suflet pierdut,
Am spart geamul și-am zis gata! de azi vreau sufletu-mi sa-l uit in trecut!!!