agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-31 | |
Ceasul drumului se bate
În secunda mea ștrengară Și pornește mai departe Înlăuntru și afară. Și cu traista-n băț de gînduri Plec și eu la drum cu dînsul În afară sînt doar vînturi, Inlăuntru e doar plînsul. Peste nici un ceas de vreme, Un moșneag ce-i dau binețe Îmi răspunde despre semne Despre crestele semețe. Și vorbind de dimineață Urcă șoapta și-o coboară Povestind, încet, de viață Și de zboruri ce-l purtară. -“Iar de pui picioru-n apă Cată piatra ce trosnește Și cu ea în apă sapă Și-ai să vezi că putrezește. Și-apoi caută-n lumină Întunericul uitării Să-ți bați ziua de-i senină Ca pe-un prag al întrebării. Caută urcînd spre stele Steaua care te veghează Și coboară printre ele Despărțit fiind de-o rază. Dar cu ochii priveghează Tot ce ai și-n sus și-n vale Despărțite de o rază, De-un hotar și de o cale. Numai urma de e-n ceață Ia-o-ncet, s-ajungi în grabă, Pune pas cu pas pe viață Ca vă vezi că ai și treabă. Dar, la drum. Așa drumețe, Caută colindul firii Să-nțelegi că-ți dau binețe Și furtunile iubirii. Și o ia din rădăcină Dinspre cer înspre pămînturi, De cobori, nu vezi lumină Sus bat nori de ploaie-n vînturi. Dar aruncăte-n durere Ca s-ajungi să plîngi cu soare Să-nțelegi că prin putere Infinit de pas te doare. Hai, la drum, aceasta-i calea Hai să urci, destul cu plînsul Nu căta îndepărtarea Șoapta nopți-i necuprinsul. Pasul ce îl faci cu pasul Te departe și aduce Peste ce-a porni urmașul Să ajungă în răscruce. De pornești ajungi pe cale, De pornești ți-asumi și riscuri, Urci în gînduri, urci în vale Înspre munte vezi doar piscuri. Lasă calea presărată Cu clipite ale vieții Și le-adună doar o dată La amiaza dimineții. Iar apoi din nou le-nșiră, O podoabă-a tuturora Ca prin ele cîți porniră Să-ți privească aurora. Dacă nu, privește dealul Și pornește-ncet pe vale Pînă unde ține malul Și oprește-te din cale.”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate