agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-03 | |
O oră în care mor,
O oră în care dreptele stabile ale minții mele, care-ar fi trebuit să-și urmeze cursul logic, paralel, se intersectează în punctul fix S, suferința acră, singurătatea mută. Mai există origine? Căci dacă ar mai fi, zona pozitivă ce se destramă și-ar regăsi liniștea, locul geometric - un cerc. Cât de dure-mi sunt limitele acestui cerc blestemat! Plecând în cruntă călătorie printre pătrățele punctate, trec de axa ordonatelor și mă trezesc într-o oază... Straniu simt seninătatea. Mă adun în (-1,+1) și colorez pătrățelul cu albastru. Negativ îmi împânzesc multe drepte mai mici care își reiau cursul paralel, fără punct fix, fără loc geometric. Ce înseamnă acest chin ? În fiecare zi, un drum nevoit într-o singură oră! O oră în care mor, O oră în care eu, refugiatul, mă arunc în culoarea pătrățelului negativ. De ce trebuie să îndur o oră pe zi, agonia limbii mele? M-aș ascunde într-un cub de metal, un loc geometric mai sigur, să vină ora și să nu mă găsească. Cât aș mai rânji sfidătoare! Sau...m-aș putea plimba ca un acrobat, însă nu pe-o sfoară, ci pe-o mediatoare, cățărată pe-un monociclu... aș fugi de ora morții și m-aș piti sub simbolul unghiului drept. Ce vicleană sunt! Dar sunt aici, în fața instanței și ora îmi fixează spini în tâmple. Nu pot sări, nu mă pot ascunde, punctul S ia locul pătrățelului albastru.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate