La un concurs de frumusețe – sau la americani, de miss –
O concurentă arătoasă – dar ce zic eu, era un vis ! –
Are o criză dureroasă, un junghi în burtă, se-ncovoaie,
Și-o ia salvarea deîndată, pe targă, în costum de baie.

De la urgență e trimisă în grabă la etajul trei
Unde o rad, îi fac o clismă și goală - vai de mama ei ! -
Pe-un pat rulant, sub un cearșaf, așteaptă fata-nfrigurată
Să intre-n sală, să o taie și apendicele să-l scoată.

Așteapt-o oră, apoi două. În suflet stropi de teamă – salbe.
Într-un târziu în hol apare o ceată în halate albe.
Halatul mai în vârstă vine, ridică de cearșaf ușor
Privește-atent la fata goală și dă din capu-i, gânditor.

Se-ntoarce la ai lui, discută și încă unul se desprinde
Pe fată s-o examineze. În suflet teama-i se aprinde
Însă așteaptă răbdătoare. Când vine-al treilea halat
Se uită lung și el iar fata se saltă într-un colț de pat.

- De ce durează – Doamne sfinte ! – atât examinarea mea ?
E grav, dom’ doctor ? Nu mă fierbeți ! E operația prea grea ?
- Habar nu am ! Păi noi aicea, în ăst spital avem doar rolul
De vopsitori. Am fost trimiși să dăm cu var lavabil holul.