În lumea noastră clar confuză
Idei de-abia născute, mor.
Din idei de geniu, rămâne doar o muză,
Ce-o tratăm ca pe-o damă de companion.

Și ne-ntrebăm, mușcând din lacrimi
De ce de genii ducem dor,
De ce trăim pe-un piedestal de patimi
Născute din muze ce mor.

Și ele pier fără de urmă
Ucise de boli venerice-ale minții.
Făr' de milă, viața geniilor se curmă.
De noi să ne ferească sfinții!
De boli putem să ne ferim doar noi.