mare flori nisip fiori îngeri lacrimi vise nori – scurgeri
de cuvinte banale adică v o r b e g o a l e
lumea minte se minte frumos
suntem unici, da?
atunci cum de folosim un set de cuvinte
o trusă de prim ajutor
pentru orice tip
de sentiment la motor?

trăiam
într-un loc plin de rutină
bălăngăni din bascheți stâng drept stâng
o țigară încă una
pe zidul școlii
numai tu te auzi parcă ai fi ceasul bunicii
burtos cu urechi
rotocoale
în orele lungi
cuvintele se sucesc
niște blăni de urs
pe care-ți trânteam curul
și-mi închideam ochii
să continui acolo

eu eram cel din cot
la un geam

ce-am să-ți spun
se-ntâmplă-n tăcere
m-aștept să miroși
aerul meu rafinat-rezervat-elevat
să faci ochii mari și să mă duci
în viața ta care-o fi ea
călare pe gard

cade soarele - e-o imagine
fabuloasă
da’ tu știi să faci mișto și de asta
ca de multe altele
rânjești
și mai tragi un fum

ori e ori nu e
lugu lugu punct