Oh zeule,
nu vreau altceva decât
sa îti smulg ochii
si să ma adap cu lacrimile tale
să-mi fertilizez peticul de pământ
si să-mi trag peste umoarele tale apoase
hotare
si canale cu care sa-mi irig
si să-mi strig cu o singură privire
toate lacrimile pierdute,
pe drumurile imperiului Tău
cele atât de bătute si răzbătute
de mine odată rătăcind după sechele
de mine încercand să mă agăt
cu bratele-mi si fiecare dorintă de stele,
Încercând să ajung la tine,să mă catăr
pe petece de albastru,de fluturi
de aripi în zvâcnire
să mă catăr la tine sus,o străine,
Să îti strâng mâna si să te sărut pe frunte
cea atât de plină de cute,

Si să te întreb pe Tine,oh tu zeule
-fariseule-
să te întreb dacă m-ai iubit vreodată
sau dacă măcar m-ai privit
de sus de acolo de la tine
căznindu-mă să mă ridic si să mă urc
prăbusindu-mă însă de fiecare dată
si încercând în zadar să nu mă mai încurc
în acea lacrimă a spiritului meu neiscată
Încercând tare mult
blând zeule ocult
să nu mă încurc în pleoapele tale
si în sprâncenele sau în genele tale
Acelea ce dau încercarilor mele de zbor
necontenite ocoale,
Sa te intreb daca m-ai privit
si să iti spun că tot ce-mi doresc este sa
iti smulg limba si ochii
si să mă plâng din ei peste gând si întrebare
si să mă rostesc
si să mă încălzesc la lumina
privirilor tale mortuare,
Oh zeule înalt,
continuare curbilinie de neant
nu vreau decât să te sărut,
cu acelasi sărut cu care tu m-ai sărutat
si cu care m-ai blestemat odată,
Nu vreau decât să mă hrănesc
cu privirile tale curioase,
si sa te sărut,ah tu zeule
pe buze,pe sânge,pe frunte,pe oase...